Kogaion – arhaic românesc ex-Cali

M-am decis în privinţa numelui. Arhaic Cali a devenit Kogaion.

Kogaion (ex-Arhaic Cali) - Florin Florea

Kogaion (ex-Arhaic Cali) - Florin Florea

După o serie de corecturi şi ajustări pe baza feed-back-ului de pe un forum de tipografie şi litera, prieteni care le-au văzut şi comentariile de pe blogul meu, am ajuns la varianta de mai jos.
Probabil că mai sunt mici corecţii de făcut dar direcţia e clară, setul devine tot mai unitar şi în curând Kogaion va fi disponibil.

Kogaion, întregul set în varianta actuală.

Kogaion, întregul set în varianta actuală.

Ce părere aveţi? M-aş bucura să vă spuneţi părerea.

Vă mulţumesc.


Update:

Asta e lista tuturor postărilor despre Arhaic Românesc de pe blog.

  • Explorarea resurselor – documentare pe net, imagini găsite.
  • Arhaic Românesc Ornamental – Al treilea font în lucru, preview. Sursa este un titlu de carte creat de Aurelian Petrescu în 1975.
  • Exercitii de caligrafie 2 – câteva dintre schiţe sunt legate de Arhaicul Românesc, respectiv schiţe pentru minuscule.
  • Fotografia – pentru mine – câteva imagini sunt dintr-o mânăstire şi cuprind tipuri de litere din icoanele de acolo.
  • Caietul de caligrafie – Coperta are titlul cu Arhaic Românesc şi a fost folosită ca sursă pentru fontul Arhaic Cali, ulterior numit Kogaion.
  • Kogaion – arhaic românesc ex-Cali – Al doilea font în lucru. Inspirat din literele unui titlu de Caiet de caligrafie din aprox. 1930.
  • Arhaic Românesc – fonturi în test – Prezentate primele două fonturi în lucru Arhaic Geo şi Arhaic Cali (Kogaion).
  • Când caligrafia tinea de cultura generala – documentare, litere vechi, Arhaic Românesc. Documente care mi-au restârnit recent, interesul pentru domeniu.
  • Un tip de litera pentru prieteni – Primul font pe care l-am făcut cu ani în urmă.
  • Caiet de schite si idei – Câteva pagini din caietul meu de schiţe. În 4 August l-am umplut şi am trecut la al doilea (Moleskine).
  • Arhaic Românesc – Prima postare despre Arhaic Românesc. Cuprinde seturile din cartea lui Gusztav Cseh, care sunt răspândite şi folosite azi.
  • Carti rare despre litera – Utile şi frumoase.

  • Update 28 sept. 2011

    Din păcate după ani de muncă pe fonturile astea, unul din ele e deja copiat si nici o menţiune despre surse, respectiv schiţele mele prezentate aici.

    .

7 gânduri despre &8222;Kogaion – arhaic românesc ex-Cali&8221;

  1. Salut,
    In primul rand felicitari, ma chinuie si pe mine de mult gandul de a recrea fonturi dupa scrieri vechi romanesti.

    Acum cu critica, constructiva sper 🙂
    Am vazut ca la C, E, G le-ai facut mai inalte putin decat capheight-ul, ceea ce e corect pt ca ating putin linia de sus. N-ai facut la fel pentru S si pare mai mic.

    Ma deranjeaza codita la Q, nu cred ca ar trebui sa depaseasca baza literelor, in nici un caz atat de mult.
    Tot Q cred ca ar trebui sa se bazeze mai mult pe O.

    Litera U din ce am mai vazut in scrierea veche e mult mai deschisa sus.

    Serifele de sus de la V si W rup consistenta fontului, le-as folosi ca la X.

    X mi se pare foarte „incordat”.

    Poate gasesti un numitor comun intre U V W X Y pentru ca toate au stem-uri oblice si imi par prea multe unghiuri diferite acolo.

    Burtica (bowl-ul) de jos al lui B as mai rotunji-o in partea de jos sa para ca „atarna” si as scurta linia care atinge baza.

    • Salut Cristi,

      Iti multumesc. Ar fi fain sa poti recrea si tu niste fonturi pe baza arhaicului romanesc.
      Ar fi super sa existe o comunitate de creatori de litera si oameni preocupati de ele precum exista prin alte tari.

      Ai dreptate. S-ul era mai mic şi l-am corectat. Celelalte lucruri am sa le incerc si am sa postez rezultatele aici.

      Iti multumesc pentru comentarii.

      Imi plac lucrarile tale de pe flickr. Felicitari!

  2. Salut Florin,

    Mi-aduc aminte de tema de design pe care ne-ai dat-o in anul 3 (1998-1999) – creatie de litera, in cadrul careia trebuia sa abordam si un font inspirat de arhaicul romanesc. Vazand literele tale, am cautat prin hardul meu arhiva, si mi-am redescoperit lucrarile din acea perioada. Pot spune ca a fost una din temele pe care le-am facut cu mare placere si cu mult interes in facultate.

    Daca ar aparea comunitatea creatorilor de litera romaneasca, as fi unul din primii inscrisi acolo.

    Astept cu interes forma finala si utilizabila a Kogaion-ului.

    • Salut Iuliu,

      Îmi amintesc tema şi au fost multe lucrări bune. Mă bucur că mai păstrezi lucrările. Poate le valorifici, când ai timp.

      Comunitatea creatorilor de literă românească ar fi frumos să existe. Deocamdată sunt doar creatori disparaţi şi singura listă cu prezenţele lor online este cea a lui Luc Devroye de la School of Computer Science din McGill University.
      E posibil să mai fie şi alţii dar nu ştie nimeni de ei.

      Îţi mulţumesc pentru comentariu şi am să te anunţ când Kogaion va fi disponibil.

  3. sacru zice:

    Balada Lui Zamolxe

    P-un picior de plai,
    pe-o gură de rai,
    strânsu-ne-am în vale,
    o mulţime mare.

    Rugul am aprins,
    focul am încins.
    La Zamolxe vrem,
    să ne închinăm.

    Doamne ne-om ruga,
    la puterea ta,
    trezire ne dai,
    pe-o gură de rai.
    Doamne, tu Stăpâne,
    cuvinte ne spune,
    de înţelepciune.

    Focul sa-nteţit,
    Zamolxe a privit,
    Şi-astfel ne-a grăit:

    – Tu poporul Meu,
    să ai Dumnezeu,
    căci preotul tău,
    e un deceneu.
    Oriunde umblaţi,
    voi să nu uitaţi,
    rugul aţâţaţi,
    la Domn vă rugaţi.
    Că din zori de zi,
    Eu cu voi voi fi.
    Iar de o fi noapte,
    să priviţi departe,
    ochiul de Mi-oţi vede,
    atuncea veţi crede,
    că la voi Mă uit,
    vrerea v-o ascult.
    Să mai luaţi aminte,
    crestele sunt sfinte,
    la popor de zei,
    Carpaţii-s temei.
    ’N codru de umblaţi,
    aminte să luaţi,
    când frunza foşneşte,
    Deceneu vorbeşte.
    Voi să-l ascultaţi,
    şi să vă-nchinaţi,
    binecuvântează,
    s-aveţi mintea trează.
    Sacru vă e plaiu,
    sfânt vă este graiu,
    inimii de foc,
    viaţa-i cu noroc.
    Voi oameni frumoşi,
    să fiţi drăgăstoşi.
    Drepţi vă ridicaţi,
    oamenii vi-s fraţi,
    ajutor să daţi.
    Pe cei oropsiţi,
    să nu-i părăsiţi.
    Cel ce vă mângâie,
    la Mine-o să vie.
    Viaţa de v-o daţi,
    să vă apăraţi,
    asta nu uitaţi:
    Veţi fi înviaţi!
    Vieţile-n dreptate,
    sunt nenumărate.
    Cel ce-n Mine crede,
    lacrima nu vede,
    iau suspinul greu.
    De poporul Meu,
    voi vorbi mereu,
    sus la Dumnezeu.
    Când hora-ţi încinge,
    la Mine-o ajunge,
    cântec bucuros,
    din omul frumos.
    Atunci şi alţi zei,
    vor avea temei,
    să se-nveselească,
    doina să pornească,
    şi să vă iubească.
    Şi când vă vorbiţi,
    să vă amintiţi,
    graiul omenos,
    e cel mai frumos.
    C-al zeilor grai,
    e-n cântul de nai,
    p-un picior de plai,
    pe-o gură de rai.

    • Frumoasă balada, probabil o creaţie recentă inspirată din cea a mioriţei.

      Oricum, îţi mulţumesc.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.